Saturday, May 28, 2011

Atât și nimic mai mult

Văd cum viața își derulează încet firul aurit,nepăsătoare și oarbă,mereu aceeași.
Zi,noapte,an...toate trec.Iar în urma lor rămâne un praf subțire numit amintire.Se așterne în fața mea și la fiecare pas mă obligă să rememorez o părticică din ceea ce am pierdut.
Acum,în fața prafului sclipicios am făcut o promisiune:să nu uit,să nu pierd și să mă mențin pe drumul pe care l-am ales.Voi pleca,voi învăța să mă adaptez într-o lume de străini și nu voi uita niciodată că cineva mi-a dat și mie speranță.

No comments:

Post a Comment