Wednesday, June 22, 2011

Și-a tot apus soarele

Asta-i o poveste fericită.
Nu-i doar o poveste rătăcită
Pe sticla obosită,
Pe altarul închinat mâinilor rupte de frică.

E ușoară ca un sărut
Rupt din puf.


Și mă gândesc la tine...îți mai amintești de mine? De ultimul nostru apus de soare? De ultima noastră îmbrățișare?
S-a întins câmpul de maci. L-ai văzut?





No comments:

Post a Comment